23 May OGLINDA SUFLETULUI
Pe vremuri, în campaniile electorale, se ţinea o prelegere în curtea primăriei şi ziarul făcea restul.
Oamenii dădeau ziarul din mână în mână şi aşa se transmitea informaţia mai departe.
Pe lângă ziar, fiecare îşi adăuga aportul personal de povestitor. Ăl mai carismatic sau care vorbea mai tare îl convingea pe următorul. Şi tot aşa până se realiza o contaminare socială în masă.
Bodegile erau locul preferat pentru interpretarea textelor de campanie electorală. Aici îşi expuneau calităţile oratorice toţi aceia care le aveau. Vinul îi făcea, mai mereu, să găsească adevăruri în poveștile lor.
Azi se ţin multe prelegeri video. Reţelele de socializare sunt pline de propagandă electorală, însă, continuăm să vedem doar textul.
Cei mai în vârstă gândesc doar după “textul” auzit. Când se uită la TV dau sonorul la maxim ca să poată auzi mai bine. În sine, informaţia este trunchiată şi săracii, pe bună dreptate, de abia mai disting binele de rău.
De mii de ani ne-am dezvoltat abilităţile de a citi mai mult decât un text. Inteligenţa socială o avem cu toţii, nativ. Dacă ne deschidem către ceea ce am acumulat, ca specie, în aceasta lungă perioadă de evoluţie şi vom citi ochii, nu textul, vom vota duminică şi ori de câte ori vom mai avea ocazia, într-un mod responsabil social.
Aveţi mai jos un test online în cazul în care vreţi să vă exersaţi abilităţile de citire socială.
http://socialintelligence.labinthewild.org/mite/
În loc să ne supărăm pe vârstnicii noştrii că vor merge să voteze după text, poate că merită să ne petrecem puţin timp cu ei şi să le descriem imaginea pe care o vedem noi uitându-ne în ochii candidaţilor. Imaginea emoţională transmisă de ochii lor, nu cea pe care ne-o obţinem citind și ascultând prelegerile acestora.
Să le-o descriem în emoții și imagini mentale, așa cum putem noi mai bine, nu în text și voce. Asta pentru că pe-ai noştri i-a lăsat, poate, vederea baltă. Nu pentru că nu sunt capabili să discearnă binele de rău.
Când o să fiu bătrân şi cu vederea şubredă îmi voi ruga nepoții și strănepoții să-mi descrie emoțiile pe care le trăiesc ei atunci când privesc un politician în ochi şi abia după aceea voi merge să votez.